vineri, 11 octombrie 2013

Regnul Animal



             

Regnul animal





”Nu există o diferență fundamentală între om și animalele superioare din punct de vedere al facultăților mentale... Animalele înferioare, ca și omul, simt placere și durere, fericire, suferință."
Charles Darwin








Cu toții cunoaștem cuvântului animal nu-i așa? Dar ce semnifică aceste cuvânt? 
 Pentru început, LUMEA PRIN OCHII MEIvă aduce în prim-plan această temă, REGNUL ANIMAL.
O să ne ocupăm puțin de acest subiect, dar și să aprofundăm acest cuvânt.
Aceste informații s-ar putea să fie banale pentru unii, dar alții, fie începători, fie cei care au uitat unele lucruri, le-ar putea considera benefice.



Cuvântul "animal" provine de la cuvântul Latin animale, genul neutru al animalis și este derivat de la anima, ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animal, inclusiv omul.

Animalele, sau metazoans, sunt o împărăție de ființe vii și unul dintre subdiviziunile de domenii de viață și cuprinde aproximativ 1,8 milioane de specii de organisme clasificată ca prezentă pe Pământ cunoscut până în prezent din perioada Ediacaran. Wikipedia

Suntem informați că cercetătorii au ajuns la concluzia că există 8,7 milioane de specii diferite pe Pământ în urma unei analize matematice complexe a numărului de specii descoperite până acum.

Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu.





Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob.





Ce sunt animalele?

Cu aproape două milioane de specii identificate şi încă mai multe pe cale de a fi descoperite, animalele sunt fiinţele vii cele mai diverse de pe planetă. Timp de peste un miliard de ani, ele s-au adaptat la lumea schimbătoare din jurul lor, dezvoltând o mare diversitate de stiluri de viaţă în lupta pentru supravieţuire.

La o extremă, se află animalele de pradă rapide, cum ar fi rechinii, felinele mari şi păsările de pradă. La cealaltă extremă “rămăşiţele” neobservabile trecute prin ciurul şi dârmonul lumii animale, trăind nevăzute în sol sau pe fundul mărilor. Împreună, formează regnul animal - o colecţie vastă de fiinţe cu o biologie comună şi care ocupă un loc dominant în cadrul vieţii de pe Pământ.

Deci cum putem defini un organism ca fiind animal?

Este uşor de spus, despre un mamifer, o broască sau o pasăre că sunt animale. Dar atunci când este vorba de a realiza o listă cu trăsături comune toturor animalelor, lucrurile devin mai complicate.

Cu toate că la prima vedere întrebarea pare simplă, răspunsul este unul complex şi necesită înţelegerea unor concepte ştiinţifice destul de solide.
Vom explora în continuare caracteristicile care fac ca un organism să fie considerat un animal şi vom încerca să descifrăm termenii ştiinţifici ce înconjoară aceste concepte.


Caracteristici

Următoarea listă descrie acele caracteristici împărtăşite de toate animalele, de la meduze şi scoici, la păsări şi mamifere. Aceste caracteristici ne ajută să declarăm, de exemplu, coralii ca fiind animale, şi nu plante. Ele ne ajută deasemenea să trasăm evoluţia animalelor şi să construim un cadru care să ne faciliteze încadrarea animalelor în subcategorii.

1. Toate animalele sunt organisme eucariote.

Organismele vii, în funcţie de structura lor celulară, pot fi procariote sau eucariote.

Organismele procariotele şi cele eucariote diferă fundamental unele faţă de celălalte. Structura internă a celulelor procariote este mai puţin complexă decât la cele eucariote. Celelule procariotelelor nu prezintă nucleu, pe când celulele eucariote au un nucleu. La eucariote, nucleul celulei deţine material genetic într-o membrană. La procariote, materialul genetic este situat într-o regiune centrală a celulei şi se numeşte nucleoid - nefiind delimitat de nicio membrană.

Și diferenţele nu se opresc la nucleul. Există numeroase alte diferenţe între procariotele şi eucariote:

- la eucariote materialului genetic (ADN) este dispus linear; la procariotele dispunerea ADN-ului este circulară.

- ADN-ul eucariotelor este ataşat la proteine (numite histone) şi este organizat în cromozomi; ADN-ul procariotelor nu este asociat cu proteine şi nici nu este organizat în cromozomi.
- celulele eucariotelor sunt mai complexe din punct de vedere structural, mai mari, prezentând numeroase membrane interne ce formează organitele, structuri cu diferite funcţii în cadrul celulelei. La procariote aceste structuri lipsesc.

În ciuda acestor diferenţe, eucariote şi procariotele împărtăşesc multe caracteristici şi, prin urmare, se consideră eucariotele ar fi evoluat din procarioate.
Deşi, toate animalele sunt eucariote, aveţi totuşi în vedere că viceversa nu este adevărată: nu toate eucariotele sunt animale - plantele, ciupercile, şi protistele sunt deasemenea eucariote.

2. Toate animalele sunt heterotrofe prin ingestie.

Toate organismele vii au nevoie de carbon pentru a putea susţine procesele de bază ale vieţii, cum ar fi creşterea şi reproducerea.
Există două moduri prin care un organism poate obţine carbonul de care are nevoie:

a) poate asimila carbonul din mediul înconjurător sub formă de dioxid de carbon (din atmosferă) sau din compuşi anorganici. Termenul de autotrof descrie astfel de organisme. Plantele sunt autotrofe. Ele îşi iau energia de la soare şi o foloseşte împreună cu carbonul disponibil în atmosferă, sub formă de dioxid de carbon, pentru producerea de zahăr, un compus organic simplu.

b) poate obţine carbonul necesar de la alte organisme vii, care sunt formate moleculele organice ce conţin carbon. Acest gen de organisme ce utilizează materiale organice ca sursă de energie pentru creştere şi dezvoltare se numesc heterotrofe. Spre deosebire de plante, toate animalele sunt heterotrofe. Ele ingeră plante şi alte organisme, în acest fel asigurându-şi necesarul de carbon şi energie.

3. Celulele sunt organizate în ţesuturi şi lipsite de pereţi celulari.

Majoritatea animalelor au corpul diferenţiat în ţesuturi. Corpul animalelor este construit din aglomerări de celule; la cele mai multe animale, celulele sunt organizate în diferite ţesuturi, ce efectuează funcţii specifice. Grupurile de celule cu acealeaşi specializări, ce au o funcţie comună reprezintă un ţesut. O excepţie de la acesta regulă, sunt bureţii (Filum Porifera), care nu posedă ţesuturi (acest grup de animale nu au muşchi sau nervi).
La plante, peretele celulelei oferă suport structural şi protecţie a celulei. De asemenea, unele bacterii poseda peretii celulari. Animalele nu au pereti celulari.

4. Animale sunt capabile să se deplaseze.

Spre deosebire de plante, care sunt fixate de substratul în care vor creşte, majoritatea animalelor sunt mobile (capabile de mişcare). Mobilitatea este asigurată prin fibre contractile. O excepţie o reprezintă din nou bureţii, care sunt organisme sedentare.

5. Majoritatea animalelor au o reproducerea sexuată, deşi un număr mic sunt capabile de reproducere axesuată. Cele mai multe animale se reproduc sexual prin ouă şi spermă. Acest lucru înseamnă că informaţia genetică este transmisă între indivizi şi este menţinută variabilitatea între părinţi şi urmaşi. Există totuşi câteva animale care sunt capabile de reproducere axesuată.

6. Animale sunt diploide.

Termenii diploid şi haploid sunt utilizaţi pentru a descrie cât de multe copii ale materialului genetic sunt cunţinute într-o celulă. În celule diploide, există două seturi complete de material genetic, în celulele haploide există un singur set complet de material genetic. Cele mai multe animale sunt formate din celule diploide. Prezintă protecţie internă a zigotului și prezintă sistem nervos.





 Oamenii de ştiinţă afirmă că 86% din speciile care trăiesc pe pământ şi 91% din creaturile ce populează oceanele nu au fost încă descoperite de către om.
"Este foarte posibil ca multe specii să dispară înainte ca noi să ştim de existenţa lor şi de rolul unic pe care acestea îl joacă în ecosistem. Considerăm că este extrem de important să ştim câte specii există, mai ales acum, când activitatea omului are ca efect accelerarea ratei cu care speciile dispar", afirmă conducătorul studiului, profesorul Camilo Mora de la Universitatea din Hawaii.

Studiul estimează că există 7,77 milioane de specii de animale, dintre care 953.434 au fost descrise şi catalogate de către oameni şi 298.000 de specii de plante, dintre care 215.644 descrise şi catalogate de către oamenii de ştiinţă.
"Omenirea face eforturi să salveze un număr mare de specii de la dispariţie, însă până acum nu ştiam câte specii există, afirmă co-autorul studiului, Boris Worm de la Universitatea Dalhousie.

"Lista Roşie" elaborată de Uniunea internaţională pentru conservarea naturii şi a resurselor naturale monitorizează 59.508 de specii, dintre care 19.625 sunt clasificate ca ameninţate cu dispariţia.”

Surse: AFP şi AP  și Paginile Web


Iubiți-le așa cum sunt, pentru că fac parte din viața noastră, precum facem și noi parte din viața lor.























”Animalele nu rad, ele înteleg gravitatea vieții.”
Valeriu Butulescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu